A storia di l’invenzione di a televisione principia à a fine di l’anni 1800. Più precisamente, u 24 di dicembre di u 1883, cù un discu taffunatu speciale inventatu da u tedescu Paul Gottlieb Nipkow.
Era un simplice discu pienu di tufoni, è girandu, facia girà parechje fiure : hè in pratica u principiu primariu di a televisione. Quandu fighjemu stu sistemu oghje, ci face ride (hè assai rudimintale), ma per l’epica era troppu innuvativu è ùn hè mai statu custruitu. Sò passati 42 anni. L’ingegnere scuzzese John Logie Baird, u 25 marzu 1925, dimustrò cumu funziunava u so televisor, à u centru cummerciale di Selfridges à Londra. Fù un successu tamantu !
Dopu à qualchì mese, u 2 d’ottobre 1925, ci fù a prima trasmissione televisiva. A prima fiura fù u visu d’un impiegatu di u laboratoriu di Baird, William Tayton. Trè mesi dopu, u 26 ghjennaghju 1926, u scientificu scuzzese riescì à trasmette u visu di a so socia, Daisy Elizabeth Gandy : era nata a televisione.
Dui anni dopu l’ingegnere tramandò une segnale di televisiò trà duie cità alluntanate di 700 chilometri, Londra è Glasgow, per via d’una linea telefunica. Inde u 1928, fece a prima tramandera al di là di u mare, da Londra à New York è sempre a listessa annata, riuscì à trasmette e prime fiuri in culori.
A televisione di Baird era un inseme di cumponenti meccanichi è elettrichi. Fù tandu chjamata televisione elettrumeccanica. Ma u so sviluppu si piantò assai in furia.
In u 1939, di fatti, stu sistema di televisione fù abbandunatu in favore di a televisione cumplettamente elettrunica, cù migliori servizii. Sta tecnulugia fù mustrata u 7 di settembre 1927 da l’americanu Philo Farnsworth à San Francisco.
Farnsworth dinù partì d’un idea vechja di u 1800, u tubu à raghji cattudici (cum’è u schermu di vetru di e vechje tv) chì fù inventatu da u scientificu tedescu Ferdinand Braun in u 1897.