Ogni simana sottu forma d’intervista metteremu in lume un mistieru.
CusĂŹ, serĂ pussibile di scuntrĂ Ă qualchissia chĂŹ face issu mistieru Ăš chĂŹ ne puderĂ parlĂ Ă modu soiu. Parlemu oghje di a prufessione di veterinariu. Cumu si diventa veterinariu?
– Salute qualâhĂš u vostru nome?
– Mi chjamu Lisandru
– ChĂŹ ghjĂš u vostru mistieru ?
– SĂČ veterinariu in Bastia
– In cosa cunsiste u vostru travagliu ?
– HĂš un travagliu di succorsu: salvemu lâanimale. SâĂš avete un animale in casa chĂŹ hĂš malatu, noi simu duttori per elli. SâĂš u vostru cane, u vostru ghjattu Ăčn si sente micca bĂš, sâĂš pensate châellu câhĂš un prublemu, noi simu quĂŹ per fighjĂ Ăš per curĂ lu !
– ChĂŹ studii si deve fĂ per diventĂ veterinariu ?
– Per diventĂ veterinariu di prufessione, ci vole Ă passĂ un cuncorsu. HĂš una cumpetizione naziunale aperta Ă tutti ma l’ideale hĂš dâavĂš un BTS o una licenza scientifica prima di passĂ u cuncorsu. Ci vole dopu Ă passĂ lu Ăš Ă ottene lu. Ci sĂČ dopu 5 anni per esse diplumatu : In quarta annata, si ottene un DEFV, (u Diplomu di Studii Fundamentali Veterinari) per pudĂš, infine in quinta annata, ottene u diplomu finale Ăš pudĂš travagliĂ cumâĂš veterinariu.
Ci vole Ă parte Ă nantu Ă u cuntinente (Tulusa, Parigi, LiĂČ, Brittagna) per studiĂ , ste scole Ăčn esistenu micca Ă nantu Ă lâisula.
– Quali sĂČ i risichi di stu travagliu?
– I risichi sĂČ assai numarosi Ăš accadenu Ă spessu, duvemu veramente esse attenti Ă Ăčn sbagliĂ ci perchĂš chĂŹ u nostru travagliu cuncerna a vita di i vostri amichi di casa i piĂč fidi. Ci vole Ă esse attenti Ăš Ă fĂ un diagnosticu sicuru, eccu perchĂš studiemu tantu prima dâavĂš un diplomu.
– Quali sĂČ i vantaghji Ăš i svantaghji di sta – professione?
– Ci sĂČ parechji vantaghji: Per fĂ stu mistieru, ci vole di sicuru tene caru lâanimali. Passemu e nostre ghjurnate Ă vede animali mansi belli belli. Ă lâepica dâoghje lâanimali chĂŹ noâ curemu Ăčn sĂČ piĂč solu cani Ăš ghjatti. A ghjente tene i sarpi, i topi. Duvemu amparĂ sempre di piĂč, Ăš cusĂŹ pudemu scopre tante nuvitĂ di a nostra prufessione, Ăčn câannuiemu mai !
Ci sĂČ dinĂč, per sfurtuna, qualchĂŹ svantaghju. Certe volte duvemu discitĂ si Ă 3 ore di mane per unâintervenzione, Ăčn pudemu perde tempu, ci vole Ă move in furia perchĂš chĂŹ a vita dâun animale ne dipende. Certe volte Ăčn durmimu di a notte.
– Quale sĂČ e qualitĂ necessarie per fĂ stu travagliu?
– E principale qualitĂ sĂČ : esse paziente, attente, duvemu sempre riflette per esse sicuru dâĂčn sminticĂ qualcosa inde u nostru diagnosticu. HĂš un travagliu chĂŹ dumanda dâesse sempre attivu di cervellu !