Parlatemi di u vostru mistieru : veterinariu
Scrittu da A redazzione
U 23/09/2021

Ogni simana sottu forma d’intervista metteremu in lume un mistieru.
CusĂŹ, serĂ  pussibile di scuntrĂ  Ă  qualchissia chĂŹ face issu mistieru Ăš chĂŹ ne puderĂ  parlĂ  Ă  modu soiu. Parlemu oghje di a prufessione di veterinariu. Cumu si diventa veterinariu?

 

– Salute qual’hĂš u vostru nome?

– Mi chjamu Lisandru

– ChĂŹ ghjĂš u vostru mistieru ?

– SĂČ veterinariu in Bastia

– In cosa cunsiste u vostru travagliu ?
– HĂš un travagliu di succorsu: salvemu l’animale. S’ù avete un animale in casa chĂŹ hĂš malatu, noi simu duttori per elli. S’ù u vostru cane, u vostru ghjattu Ăčn si sente micca bĂš, s’ù pensate ch’ellu c’hĂš un prublemu, noi simu quĂŹ per fighjĂ  Ăš per curĂ  lu !

– ChĂŹ studii si deve fĂ  per diventĂ  veterinariu ?

– Per diventĂ  veterinariu di prufessione, ci vole Ă  passĂ  un cuncorsu. HĂš una cumpetizione naziunale aperta Ă  tutti ma l’ideale hĂš d’avĂš un BTS o una licenza scientifica prima di passĂ  u cuncorsu. Ci vole dopu Ă  passĂ  lu Ăš Ă  ottene lu. Ci sĂČ dopu 5 anni per esse diplumatu : In quarta annata, si ottene un DEFV, (u Diplomu di Studii Fundamentali Veterinari) per pudĂš, infine in quinta annata, ottene u diplomu finale Ăš pudĂš travagliĂ  cum’ù veterinariu.
Ci vole Ă  parte Ă  nantu Ă  u cuntinente (Tulusa, Parigi, LiĂČ, Brittagna) per studiĂ , ste scole Ăčn esistenu micca Ă  nantu Ă  l’isula.

– Quali sĂČ i risichi di stu travagliu?
– I risichi sĂČ assai numarosi Ăš accadenu Ă  spessu, duvemu veramente esse attenti Ă  Ăčn sbagliĂ  ci perchĂš chĂŹ u nostru travagliu cuncerna a vita di i vostri amichi di casa i piĂč fidi. Ci vole Ă  esse attenti Ăš Ă  fĂ  un diagnosticu sicuru, eccu perchĂš studiemu tantu prima d’avĂš un diplomu.

– Quali sĂČ i vantaghji Ăš i svantaghji di sta – professione?
– Ci sĂČ parechji vantaghji: Per fĂ  stu mistieru, ci vole di sicuru tene caru l’animali. Passemu e nostre ghjurnate Ă  vede animali mansi belli belli. À l’epica d’oghje l’animali chĂŹ no’ curemu Ăčn sĂČ piĂč solu cani Ăš ghjatti. A ghjente tene i sarpi, i topi. Duvemu amparĂ  sempre di piĂč, Ăš cusĂŹ pudemu scopre tante nuvitĂ  di a nostra prufessione, Ăčn c’annuiemu mai !

Ci sĂČ dinĂč, per sfurtuna, qualchĂŹ svantaghju. Certe volte duvemu discitĂ  si Ă  3 ore di mane per un’intervenzione, Ăčn pudemu perde tempu, ci vole Ă  move in furia perchĂš chĂŹ a vita d’un animale ne dipende. Certe volte Ăčn durmimu di a notte.

– Quale sĂČ e qualitĂ  necessarie per fĂ  stu travagliu?
– E principale qualitĂ  sĂČ : esse paziente, attente, duvemu sempre riflette per esse sicuru d’Ăčn sminticĂ  qualcosa inde u nostru diagnosticu. HĂš un travagliu chĂŹ dumanda d’esse sempre attivu di cervellu !

Seguitemi nantu Ă  e rete !

Subscribe To Our Newsletter

Subscribe To Our Newsletter

Join our mailing list to receive the latest news and updates from our team.

You have Successfully Subscribed!

Abbunate vi Ă  Ă  nostra lettera d'informazione

Ricevite i nostri articuli tutti i ghjorni

 

Perfettu!